Inflația influențează strategiile de investiții în mod semnificativ, deoarece aceasta erodează valoarea reală a banilor și afectează randamentele pe termen lung. Într-un mediu inflaționist, investitorii trebuie să își ajusteze portofoliile și strategiile pentru a proteja capitalul și pentru a genera randamente care să depășească rata inflației. Iată câteva modalități prin care inflația afectează strategiile de investiții:
1. Erodarea valorii reale a randamentelor
Inflația reduce puterea de cumpărare a banilor, ceea ce înseamnă că randamentele investițiilor trebuie să fie suficient de mari pentru a compensa creșterea prețurilor. De exemplu, dacă inflația este de 5% și un portofoliu generează un randament nominal de 6%, randamentul real este doar 1%. Într-un mediu cu inflație ridicată, investitorii caută active care oferă protecție împotriva erodării valorii reale.
2. Schimbarea preferințelor de active
În perioadele de inflație, unele clase de active devin mai atractive decât altele:
-
Acțiuni: Companiile care au capacitatea de a transfera costurile mai mari către consumatori prin creșterea prețurilor tind să se descurce mai bine în perioadele de inflație. Acestea includ sectoare precum energie, utilități și bunuri de consum. Totuși, inflația ridicată poate afecta marjele de profit ale companiilor care nu pot compensa aceste costuri.
-
Imobiliare: Proprietățile imobiliare sunt văzute ca un activ de refugiu în fața inflației, deoarece valoarea acestora și chiriile au tendința de a crește odată cu inflația. Investițiile în REIT-uri (Real Estate Investment Trusts) oferă o expunere accesibilă la piața imobiliară și pot proteja împotriva inflației.
-
Materii prime: În perioade de inflație, prețurile materiilor prime, precum petrolul, aurul și metalele, cresc adesea, deoarece aceste active sunt percepute ca protecție împotriva inflației. Investițiile în aceste active pot fi folosite pentru a acoperi riscurile legate de inflație.
-
Obligațiuni: Obligațiunile sunt, în general, afectate negativ de inflație, deoarece randamentele fixe oferite de acestea devin mai puțin atractive pe măsură ce prețurile cresc. În special, obligațiunile cu randamente fixe pe termen lung sunt vulnerabile la inflație. Cu toate acestea, obligațiunile indexate la inflație, cum ar fi TIPS (Treasury Inflation-Protected Securities) în SUA, oferă o protecție directă împotriva inflației, deoarece valoarea lor principală crește odată cu inflația.
3. Impactul asupra ratelor dobânzii
Inflația ridicată determină de obicei băncile centrale să majoreze ratele dobânzilor pentru a o controla. Creșterea ratelor dobânzilor afectează în mod direct prețurile activelor. De exemplu, acțiunile din sectoarele de creștere, care se bazează pe fluxuri de numerar viitoare, pot fi afectate negativ deoarece ratele mai mari reduc valoarea actualizată a acestor fluxuri. În schimb, sectorul financiar, care poate beneficia de marje de dobândă mai mari, ar putea performa mai bine.
4. Ajustarea portofoliilor pentru protecție
Într-un mediu inflaționist, investitorii își revizuiesc de obicei portofoliile pentru a reduce expunerea la activele vulnerabile și pentru a crește alocarea către active care au o performanță mai bună în timpul inflației. Aceasta poate include o diversificare sporită prin adăugarea de active alternative, cum ar fi fondurile hedge, private equity, criptomonedele sau materii prime, care pot oferi randamente necorelate cu piețele tradiționale de acțiuni și obligațiuni.
5. Protecție prin diversificare globală
Inflația poate afecta diferit economiile din întreaga lume. De exemplu, unele piețe emergente pot experimenta inflație ridicată, în timp ce economiile dezvoltate pot avea o inflație mai controlată. Prin diversificarea globală, investitorii pot să își protejeze portofoliile prin expunere la economii mai puțin afectate de inflație sau care au politici monetare mai eficiente.
6. Atenția la lichiditate
În perioadele de inflație, costurile de finanțare cresc, iar accesul la lichiditate devine mai important. Activele mai lichide devin esențiale, deoarece investitorii pot avea nevoie să facă ajustări rapide în portofoliu. Activele ilichide, cum ar fi investițiile private sau imobiliarele direct deținute, pot fi mai dificil de gestionat în astfel de perioade.
7. Valute și piețe emergente
Inflația ridicată într-o țară poate duce la devalorizarea monedei acesteia. În acest context, investitorii pot opta pentru expunerea la monede mai stabile sau la active denominate în monede străine, cum ar fi dolarul american. De asemenea, piețele emergente sunt mai vulnerabile la fluctuațiile inflaționiste, iar investitorii trebuie să analizeze cu atenție riscurile asociate acestor regiuni.
Concluzie
Inflația impune investitorilor să-și reevalueze strategiile de investiții și să ajusteze portofoliile pentru a proteja valoarea capitalului. O strategie diversificată, care include active cu protecție împotriva inflației, precum acțiunile din sectoarele defensive, imobiliarele, materiile prime și obligațiunile indexate la inflație, poate ajuta la contracararea efectelor negative ale inflației.
